Birocrație redusă pentru bănci: Noile reguli EBA aduc mai multă flexibilitate

Ce se întâmplă cu legea în România?

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a pus pe tapet o revizie amplă a Ghidului privind Guvernanța Internă, punând în practică cerințele venite odată cu Directiva CRD VI (UE 2024/1619). După o perioadă de dezbateri publice, noua formă oferă instituțiilor de credit o marjă de manevră mult mai largă, taie din hățișul hârtiilor și pune accent pe proporționalitate.

La nivel local, lucrurile se mișcă mai greu.

Comisia Europeană a atras atenția că, până la data de 1 octombrie 2026, transpunerea integrală a Directivei CRD VI în legislația din România nu fusese încă finalizată.

Avem în sfârșit documente mai simple?

Schimbările aduse de varianta finală a ghidului se simt cel mai bine în zona administrativă. S-a dus vremea în care băncile trebuiau să piardă ore în șir detaliind atribuții și declarații individuale pentru fiecare șef în parte.

De exemplu, nu mai e nevoie să calculezi la secundă timpul petrecut de cineva pe o anumită sarcină. Mai mult, micile ajustări în organigramă nu vor mai declanșa o nouă procedură greoaie de aprobare de la zero.

O gură de oxigen vine și pentru sucursalele din UE care aparțin unor bănci din afara blocului comunitar.

Cum scapă sucursalele străine de bătăi de cap?

Acestea nu mai sunt obligate să copieze la indigo structura de conducere a sediului central și scapă de obligația de a avea un organ de supraveghere propriu.

În plus, celebrul nod gordian al tranzacțiilor de tip „back-to-back” a fost tăiat: restricțiile inițiale au dispărut cu totul din textul final.

Cât de strictă mai este relatia dintre CEO și Președinte?

Regulile privind conflictele de interese devin și ele mai aplicate, fiind restrânse strict la relația directă dintre Directorul Executiv (CEO) și Președintele Consiliului de Administrație.

Vestea bună pentru un fost CEO care vrea să treacă la șefia CA este că perioada de așteptare, celebra „cooling-off”, a coborât de la trei la doi ani.

Dacă apar riscuri, ele pot fi temperate prin instrumente simple, cum ar fi recuzarea.

Cine decide cum se măsoară diversitatea în bănci?

Băncile primesc în sfârșit mână liberă și în privința diversității.

Acel tabel rigid și obligatoriu de indicatori de gen, vehiculat în timpul consultărilor, a fost aruncat la coș. Acum, instituțiile financiare își aleg singure propriii indicatori interni.

Evident, rămâne litera de lege privind șansele egale și urmărirea atentă a diferențelor salariale dintre femei și bărbați (gender pay gap), dar fără hârțogăria excesivă pe care o cerea CRD VI.