Băncile din zona euro limitează accesul firmelor la credite și raportează o scădere a ipotecilor

Credite ipotecare: băncile strâng șuruburile!

Creditare în zona euro: băncile strâng șuruburile, iar cererea de ipotecile se prăbușește

Conform unui raport publicat în data de 27 octombrie 2026 de Banca Centrală Europeană, instituțiile financiare din spațiul monetar comun au adoptat o politică semnificativ mai strictă în ceea ce privește acordarea de fonduri atât companiilor, cât și consumatorilor. Această tendință se manifestă clar în trimestrul al treilea al anului în curs. Paralel cu această strângere a condițiilor, interesul pentru finanțarea achiziției de locuințe a înregistrat o scădere fără precedent din toamna anului 2023.

Indicatorul net al cererii pentru locat a coborât brusc, de la -15% la -27%, o valoare care reflectă proporția răspunsurilor negative ale băncilor, nu o reducere directă a volumului de bani împrumutați.

Investigația, cunoscută ca Sondaj privind creditarea bancară (BLS), a fost desfășurată între 21 septembrie și 6 octombrie, cu implicarea tuturor celor 159 de instituții din eșantionul european. Această cercetare adună evaluările managerilor de credit referitoare la evoluțiile din ultimele 90 de zile, precum și previziunile pentru următoarele trei luni.

La nivel agregat pentru zona euro, datele sunt ponderate în funcție de ponderea fiecărei țări în totalul creditelor active, o metodologie care variază în funcție de tipul de împrumut analizat.

În segmentul corporativ, diferența netă dintre băncile care au strictizat și cele care au relaxat criteriile a atins 9%, o cifră superioară celor 7% din trimestrul anterior și a celor 5% anticipate în cercetarea precedentă. Principalele motive invocate de instituțiile bancare au fost creșterea riscurilor percepute și diminuarea disponibilității de a le accepta, multe bănci subliniind incertitudinea geopolitică și evoluțiile pieței energiei.

Este important de precizat că aceste criterii se referă la profilul de risc și capacitatea de rambursare cerute solicitantului, fiind distincte de termenii contractuali precum dobânda sau comisioanele.

Totuși, în acest trimestru, băncile au raportat o strângere a condițiilor contractuale în toate cele trei categorii analizate, provocată în mare măsură de dobânzi mai ridicate.

Interesul firmelor pentru obținerea de fonduri a coborât de la un sold net de 3% în trimestrul II la -6%, o situație neașteptată, având în vedere că previziunile indicau o creștere de 4%. Costurile de finanțare au fost principalul factor de frânare, urmate de investițiile slabe ale întreprinderilor mici și mijlocii și de apelarea la alte surse de capital.

Cererea firmelor pentru fonduri a coborât la 3%?

Doar necesitatea de stocuri și capital de lucru a oferit o contribuție pozitivă.

Privind viitorul, băncile se așteaptă la o cerere corporativă aproape staționară în trimestrul IV, cu un sold de -1%, și la o nouă strângere a criteriilor, cu o valoare netă de 7%.

Situația variază considerabil între marile economii ale spațiului monetar. În Franța, diferența netă a strictizării criteriilor pentru firme a sărit de la 18% la 27%; în Germania valoarea a fost de 6%, în Spania de 0%, iar în Italia s-a înregistrat o relaxare netă de -11%.

BCE subliniază că dimensiunile eșantioanelor naționale diferite limitează posibilitatea de a compara direct mărimile și volatilitatea acestor indicatori.

În privința creditelor ipotecare, scăderea cererii a fost mai severă decât în perioada precedentă și decât ceea ce băncile prevăzuseră anterior, când estimau un sold de -12%. Dobânzile ridicate au avut impactul negativ cel mai puternic, urmate de pierderea încrederii consumatorilor și de perspectivele sumbre ale pieței imobiliare. Deși declinul este semnificativ, el rămâne sub nivelurile extreme înregistrate în ultimul ciclu de majorare a ratelor. Pentru a calcula soldul net al cererii, BCE folosește diferența dintre procentele băncilor care raportează creștere și ale celor care raportează scădere.

Un rezultat de -27% indică o dominanță clară a răspunsurilor negative, fără a măsura variația valorii împrumuturilor sau intensitatea schimbării la nivel individual.

Criteriile de aprobare pentru locat au rămas stabile în termeni neti (sold de 0%), ceea ce nu înseamnă că toate băncile au păstrat standardele neschimbate, ci că efectele se anulează reciproc. În același timp, termenii contractuali s-au strâns, în special prin creșterea dobânzilor, ceea ce face ca împrumutul să fie mai scump chiar dacă profilul solicitantului nu se modifică.

Datele privind costul de finanțare oferă un indicator util. În august 2026, rata compozită pentru noile ipoteci în zona euro a crescut cu șase puncte de bază, ajungând la 3,60%, în timp ce rata pentru creditele corporative a rămas aproape constantă la 3,77%.

Aceste cifre reprezintă medii statistice pentru întreaga zonă, nu rate oferite fiecărui client individual, și se referă exclusiv la luna august. Pentru restul anului, instituțiile bancare prevăd o deteriorare și mai accentuată a cererii pentru locat, cu un sold net estimat la -36%.