AUR și PSD reduc sau elimină impozitul pe terenurile agricole

Codul fiscal tratează toate terenurile agricole identic?

Legislația fiscală din România se pregătește pentru o transformare semnificativă în ceea ce privește taxarea proprietăților agricole, o mișcare inițiată de formațiunea AUR, care a reușit să impună adoptarea unei modificări a Codului fiscal, sprijinită crucial de voturile parlamentarilor PSD. Deși raportul inițial recomanda respingerea inițiativei, coaliția formată în momentul votării a dus la acceptarea proiectului, instituiind un sistem complex de facilități fiscale diferențiate.

Noul mecanism se bazează pe modul în care fermierii utilizează efectiv pământul pentru activități zootehnice, oferind reduceri substanțiale sau chiar eliminarea totală a impozitului pe terenurile din extravilan, dar cu condiția ca suprafața exploatației să nu depășească limita de 5 hectare.

Guvernul condus de Marcel Bolojan a transmis Parlamentului o poziție de rezervă față de această inițiativă legislativă. Executivul a argumentat că, din punctul de vedere al stabilității bugetare locale, încasările provenite din impozitul pe terenurile din extravilan au atins nivelul de 791,4 milioane lei în anul 2025.

Prin urmare, aplicarea măsurilor propuse de AUR ar duce la o scădere directă a acestor venituri, impactând bugetele locale. Totuși, inițiatorii proiectului au contrargumentat cu date statistice solide, arătând că structura sectorului agricol din România este dominată de ferme mici. Potrivit informațiilor oficiale furnizate de Comisia Europeană, aproximativ 90% dintre exploatațiile agricole din țară au o suprafață de sub 5 hectare.

În acest tip de gospodării individuale, activitatea de creștere a animalelor este strâns legată de prelucrarea pământului, ceea ce justifică, în opinia autorilor, o abordare fiscală mai echitabilă.

Autorii legii subliniază că, în forma sa actuală, Codul fiscal tratează toate terenurile agricole identic, ignorând diferențele de utilizare efectivă. Această aplicare uniformă a impozitului creează inechități economice, deoarece nu distinge între un teren folosit intens pentru zootehnie și unul lăsat nelucrat. Prin stabilirea unui plafon la 5 hectare, măsura vizează segmentul majoritar al agriculturii românești, caracterizat prin dimensiuni reduse. Excluderea fermelor mari de la această facilităție Discuțiile au fost alimentate și de analiza structurii veniturilor bugetare locale.

Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor și de Institutul Național de Statistică, principalele surse de finanțare ale localităților provin din impozitul pe clădiri, cotele defalcate din impozitul pe venit și TVA.

Impozitul pe terenuri, luat în ansamblu, are o pondere secundară în această structură.

Mai mult, impozitul specific terenurilor agricole din extravilan reprezintă o subcomponentă marginală, calculat pe baza unor valori fixe per hectar, stabilite prin legislația fiscală în vigoare.

Detaliile tehnice ale noului cadru legal sunt precise!

Aceste valori se situează, în mod obișnuit, la câteva zeci de lei pe hectar, ceea ce rezultă într-o sumă anuală relativ mică comparativ cu alte forme de impozitare locală. Inițiatorii consideră că, având în vedere nivelul redus al acestui impozit și contribuția sa limitată la veniturile locale, măsura propusă nu va genera dezechilibre majore în bugetele autorităților locale.

Contextul politic al adoptării a inclus și alte manevre legislative notabile.

De exemplu, s-a menționat faptul că PSD, cu sprijinul AUR, a impus un proiect prin care angajații CFR Marfă urmau să primească zeci de milioane de lei din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, deși fondurile disponibile în acest moment nu mai erau suficiente.

De asemenea, s-a remarcat renunțarea liberalilor, la ordinul premierului Bolojan, la promovarea eliminării supraimpozitării contractelor part-time, chiar înainte de vot, proiectul beneficiind totuși de susținerea tuturor partidelor, cu o amânare de două săptămâni ca explicație oficială.

Detaliile tehnice ale noului cadru legal sunt precise. Proiectul modifică Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, adăugând un nou alineat (72) la articolul 465, alineatul (7). Conform acestei noi prevederi, pentru terenurile din extravilan înscrise în registrul agricol, impozitul sau taxa se reduce în funcție de încărcătura animală aferentă exploatației. Pentru suprafețe de până la 1 hectar, dacă titularul deține un efectiv minim de 0,5 Unități Vită Mare (UVM), impozitul este redus cu 100%.

Pentru suprafețe între 1 și 5 hectare, reducerea este variabilă: 50% pentru o încărcătură de cel puțin 0,5 UVM/ha, dar sub 0,7 UVM/ha; 75% pentru o încărcătură de cel puțin 0,7 UVM/ha, dar sub 1 UVM/ha; și 100% pentru o încărcătură de cel puțin 1 UVM/ha.

Calculul se face pe baza datelor din registrul agricol la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent.

Implementarea acestor norme va fi reglementată printr-o hotărâre de guvern, aprobată în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Această hotărâre va stabili modalitatea concretă de acordare a facilității, metodele de verificare a condițiilor, documentele necesare justificative și coeficienții de conversie în UVM pentru diferitele specii de animale, inclusiv pentru cele neprevăzute explicit în normele actuale.

Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie al anului următor publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, asigurând un cadru clar pentru aplicarea noilor reguli fiscale în sectorul agricol.