ANAF propune noi reguli pentru rambursarea TVA în 2026

Interpretări imprecise ale sintagmelor?

În contextul actualizării cadrelor normative privind gestionarea fluxurilor financiare ale firmelor, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a inițiat un proces de redefinire a mecanismelor prin care se acordă dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată (TVA). Proiectul legislativ recent propus vizează o simplificare și o clarificare a pașilor următi de autoritățile fiscale atunci când analizează cererile de restituire a sumelor negative de TVA, stabilite prin ordinul cu numărul 1123/2026, document care a fost publicat oficial în Monitorul Oficial.

Această mișcare vine în urma modificărilor aduse reglementărilor existente, având ca scop eliminarea ambiguităților apărute în practica administrativă.

Codul de procedură fiscală oferă agenției fiscale posibilitatea de a identifica, prin acte normative subordonate, circumstanțe suplimentare în care un contribuabil poate fi considerat a fi expus la un risc de a primi bani pe care nu îi are cu adevărat dreptul să-i recupereze. Pe baza acestei competențe legale, ANAF a validat, prin intermediul ordinului menționat anterior, o serie de scenarii specifice și metodologia detaliată prin care se examinează și se finalizează dosarele celor care solicită rambursarea sumelor negative de TVA.

Aceste măsuri au avut ca efect modificarea și completarea ordinului ANAF cu numărul 352/2022, care definea procedura de bază pentru soluționarea opțiunii de rambursare.

Conform noii viziuni procedurale, companiile impozabile care intră sub incidența uneia dintre situațiile de risc enumerate în anexa a șasea a actului normativ vor fi incluse automat într-o bază de date dedicată, specifică monitorizării riscurilor de rambursare nejustificate. În consecință, solicitarea de a primi banii înapoi nu se va mai trata în mod automat, ci va fi soluționată doar după ce o echipă de inspectori fiscali va efectua o verificare anticipată.

Această condiționare este menită să asigure rigurozitatea controlului înainte de virarea fondurilor.

O problemă majoră identificate de specialiști a fost interpretarea imprecisă a anumitor sintagme, în special referitoare la punctul șase din document.

ANAF propune acum o reformulare a textului pentru a stabili cu claritate că este suficientă identificarea a măcar unei singure situații de risc pentru ca dosarul contribuabilului să fie trimis organelor de inspecție.

Nu este obligatoriu ca autoritatea să verifice exhaustiv toate punctele din anexă; o singură neregularitate sau semnal de alarmă este destulă pentru declanșarea inspecției. Această clarificare este esențială pentru uniformizarea modului în care diferițele direcții regionale ale ANAF aplică regulile.

Scopul final al acestor ajustări este de a facilita procesul administrativ și de a reduce timpii de așteptare pentru firmele care doresc să își recupereze TVA-ul. Conform documentației tehnice însoțitoare proiectului de ordin, simplificarea pașilor va duce la o analiză mai rapidă a solicitărilor de către compartimentele care se ocupă de administrarea fiscală, evitând blocajele birocratice.

Corecții frecvente ale erorilor materiale!

Lista extinsă a situațiilor care generează un risc de rambursare necuvenită include o gamă variată de indicatori, atât interni ai firmei, cât și factori externi legați de partenerii săi comerciali. Iată cum arată noua listă, conform proiectului de ordin:

Primul criteriu vizează structura de proprietate și conducere: persoana impozabilă este marcată dacă administratorii sau acționarii majori ai capitalului social dețin aceleași funcții și la alte entități juridice. Al doilea punct se concentrează asupra istoricului fiscal, marcând entitățile la care firma însăși, administratorii sau marii acționari au înregistrate în cazierul fiscal situații de Un alt semnal de alarmă este existența unor persoane cu atribuții de administrare sau reprezentare care au comis fapte sancționate prin legea penală ca fiind infracțiuni.

De asemenea, se ia în considerare situația în care firma a efectuat regularizări ale TVA, fie deductibile, fie colectate, în perioada din care provine suma solicitată la rambursare, având un impact semnificativ asupra sumei finale.

O creștere bruscă și nejustificată a sumei solicitate față de cererile anterioare constituie, de asemenea, un motiv de analiză suplimentară.

Frecvența ridicată a corecțiilor de erori materiale, făcute fără a lua în calcul și ajustările efectuate de oficiu de către organul fiscal, este un alt factor critic. Lipsa declarațiilor fiscale D394, D390 și D406, ale căror termene de depunere au expirat la momentul prezentării decontului, marchează firma ca fiind în risc. Situațiile de instabilitate financiară, cum ar fi aflatul în proceduri de prevenire a insolvenței sau în stare de insolvență, sunt incluse direct în listă.

Vechimea firmei contează, entitățile înființate cu mai puțin de șase luni înainte de depunerea decontului fiind supuse unui scrutin mai atent.

Discrepanțele majore între TVA-ul înscris în facturile emise prin sistemul RO e-Factura și bonurile fiscale din RO e-Case de marcat, comparativ cu TVA-ul colectat intern declarat în deconturi (fără a ține cont de TVA la încasare), generează un risc similar.

Tot astfel, o diferență semnificativă între TVA-ul deductibil pentru achizițiile interne și TVA-ul aferent facturilor primite de la furnizorii raportați în RO e-Factura este un indicator de risc.

Ultimul punct major se referă la calitatea furnizilor.

Dacă cel puțin unul dintre partenerii care emit facturile din care provine o parte importantă a TVA-ului deductibil se află într-una dintre următoarele stări, firma este marcată: a) nu s-a menționat explicit în textul sursă, dar se înțelege ca o categorie generală; b) figurează în baza de date a firmelor în lichidare voluntară sau insolvență; c) are obligații fiscale restante; d) nu a depus declarațiile D300, D394, D390, D406 cu termen expirat; e) nu s-a menționat explicit; f) este în faliment, reorganizare sau prevenire a insolvenței; g) are datorii la buget reprezentând TVA; h) figurează în registrul contribuabililor inactivi/reactivați sau are înregistrarea în scopuri de TVA anulată conform art. 316 din Codul Fiscal (Legea 227/2015); i) a fost reînregistrată în ultimii șase luni și folosește o perioadă fiscală diferită de lunară; j) a fost înființată recent, iar analiza se face pe dosarul de înregistrare la Registrul Comerțului (DNOR).

Noua reglementare va deveni efectivă pentru deconturile aferente lunii septembrie 2026, respectiv trimestrul al treilea din 2026, având termenul legal de depunere până pe 26 octombrie 2026, inclusiv. Solicitățile care se aflau deja în curs de soluționare la momentul intrării în vigoare a ordinului vor fi tratate conform vechii proceduri, valabilă la data depunerii lor inițiale.