Alexandru Nazare: România are nevoie simultan de consolidare fiscală și creștere economică

Dialoguri cu greii economiei europene?

Alexandru Nazare a subliniat importanța unei strategii duble: consolidarea bugetului de stat și stimularea dinamismului economic, imediat după ce a participat la ședința ECOFIN de la Dublin. Oficialul a insistat că România nu se poate limita la o singură direcție. Dimpotrivă, trebuie să îmbine tăierea cheltuielilor ineficiente cu protejarea sectoarelor vitale, cum ar fi infrastructura, apărarea, energia și conectivitatea economică.

În contextul cursurilor valutare vehiculate în acea zi (Leu/EUR 5.2644, Leu/GBP 6.1267, Leu/USD 4.5839), mesajul de la Dublin a bătut un radar clar: ambițiile economice ale țării noastre trebuie ridicate la un alt nivel. Nazare a arătat că statele europene nu mai au luxul de a amâna deciziile grele privind competitivitatea pentru deceniul viitor. Discuțiile s-au învârtit în jurul inteligenței artificiale, energiei și geopoliticii, toate ducând la o singură întrebare: de unde scoatem banii pentru dezvoltare?

Ministrul a trecut în revistă întâlnirile cu greii economiei internaționale: Kristalina Georgieva (FMI), Mathias Cormann (OCDE), Nadia Calviño (BEI) și Valdis Dombrovskis (comisar european).

Schimburile de replici au scos la iveală o concluzie dură: Europa trebuie să bage mai mulți bani în joc și să mobilizeze capitalul privat ca să nu piardă cursa productivității.

Discuția cu Valdis Dombrovskis s-a lăsat cu ochii pe traiectoria fiscală a României. Ținta e clară: cum împăcăm cerințele de deficit ale Comisiei Europene fără să omorâm investițiile și economia?

Bruxelles-ul cere prudență, iar miza noastră e să corectăm deficitul fără ipocrizie, într-un mod care să rămână în picioare pe termen lung.

Provocările viitorului: de la AI la piața unică!

De cealaltă parte, Mathias Cormann a pus pe tapet o piață unică mai puternică, capabilă să direcționeze banii spre investiții productive, tehnologie și energie ieftină. Pe de altă parte, Kristalina Georgieva a tras un semnal de alarmă despre inteligența artificială.

Deși ne va urca productivitatea, AI-ul va dapeste cap piața muncii, statul și raportul de forțe dintre economii.

Pentru noi, lecția e pe masă. Chiar dacă am recuperat mult din ecartul economic în ultimii 20 de ani, realizarea nu e bătută în cuie.

Creșterea mai moale din ultimii ani ne obligă să direcționăm banii spre economie, să ieftinim finanțarea și să aducem investitori. Consolidarea fiscală nu e doar o găselniță statistică pentru ochii Comisiei Europene, ci o chestiune de supraviețuire structurală. Când un stat se împrumută la sânge, sugrumă companiile private, plătește dobânzi uriașe și devine o țintă sigură în criză.

Un deficit mai mic înseamnă automat credibilitate, bani mai ieftini și oxigen pentru economia românească.