80% din piața legală de jocuri de noroc se prăbușește. Cine câștigă?
Scăpăm de sub control piața online?
Piața jocurilor de noroc din România se îndreaptă spre un colaps greu de ignorat: 80% dintre aparatele și sălile legale sunt pe cale să dispară, în timp ce sectorul nereglementat devine tot mai puternic. Prăbușirea este semnalată de Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc din România (FEDBET), care trage un semnal de alarmă privind consecințele grave ale blocajului administrativ actual, resimțite atât la nivel național, cât și european.
La scară europeană, statisticile arată că 72% din mediul online al pariurilor aparține sectorului infracțional sau nereglementat. Această industrie paralelă rulează o cifră de afaceri de aproape 92 de miliarde de euro. Mai mult, guvernele europene au consemnat un deficit bugetar de circa 22 de miliarde de euro doar în 2025 din cauza acestor activități subterane.
În România, situația e alimentată de un blocaj birocratic sever.
De ce blochează primăriile avizele?
Primăriile nu pot elibera avizele locale, iar Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc este pus în imposibilitatea de a prelungi licențele de funcționare, totul din cauza lipsei unor hotărâri de la consiliile locale.
Deși termenul de 60 de zile a expirat încă din aprilie, mai puțin de 4% din cele aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale s-au conformat prevederilor OUG nr. 7/2026.
Demersurile repetate dinspre mediul de afaceri au fost ignorate complet de autoritățile locale.
Consecințele acestei paralizii administrative lovesc direct în parcul de aparate.
Unde dispar 34.000 de aparate?
Dacă în martie existau 43.306 terminale de tip slot-machine licențiate, numărul acestora va cădea dramatic, ajungând la aproximativ 9.000 la începutul lui 2027. Spre exemplu, la 1 noiembrie, statisticile indicau 15.579 de mijloace de joc avizate valabil.
Din cauza tergiversărilor și a lipsei noilor avize, la 1 ianuarie 2027 vor supraviețui doar 9.096 de aparate – o contracție de 42% în doar două luni.
Alexandru Domșa, liderul FEDBET, subliniază că interzicerea sau închiderea unei săli autorizate nu-i oprește pe oameni să parieze. O cotă însemnată din acești clienți migrează spre portaluri online fără licență, unde nu există controale de vârstă, nu sunt plafoane pentru depuneri, lipsesc măsurile de protecție a consumatorului, iar bugetul public nu colectează niciun leu.
Cine protejează jucătorul vulnerabil?
Siguranța jucătorului se evaporă odată cu interdicția. Activitatea nu dispare, dar supravegherea da.
Mai mult, reprezentantul FEDBET punctează un aspect esențial: minorii și segmentele vulnerabile ale populației, adică exact cei pe care legislația voia să îi apere, devin țintele cele mai expuse. Fără nicio autoritate la care să apeleze în caz de abuz, jucătorul interacționează cu operatori fantomă. Nici statul nu mai are pârghii de intervenție, neștiind cine plasează mizele sau unde se scurg aceste fluxuri financiare.
Pe lângă pierderea controlului, costul social este uriaș și lovește direct în angajați.
Cât costă factura socială a crizei?
Până acum, 8.500 de locuri de muncă au fost deja afectate de această criză artificială.
În același timp, Ministerul Finanțelor a inclus în rectificarea bugetară pe 2026 un deficit de 750 de milioane de lei la încasările din taxele specifice sectorului de noroc. FEDBET avertizează însă că suma reprezintă doar o fracțiune din impactul real, pentru că nu reflectă perioada în care criza se amplifică exponențial.
Cifrele oficiale iau în calcul exclusiv taxele de autorizare, ignorând pierderi precum impozitele pe salarii, contribuțiile sociale pentru personalul disponibilizat, taxele administrative sau impozitul pe profit.
Totodată, datele guvernamentale reflectă doar încasările din prima parte a anului, înainte de expirarea masivă a licențelor. Vârful scăderilor a început în august și continuă să se adâncească până la finalul anului.
Va interveni Guvernul la timp?
Potrivit estimărilor federației, pierderile totale vor urca până la aproximativ 320 de milioane de euro.
Față de această criză, FEDBET face un apel ferm către Guvern și Parlament, cerând implementarea de urgență a unor norme tranzitorii. Aceste reglementări ar permite firmelor care respectă toate criteriile legale să-și continue activitatea până când autoritățile locale vor emite hotărârile administrative necesare.
Organizația dă asigurări că poate pune la dispoziția decidenților politici toate datele necesare, acestea fiind transparente și ușor de verificat.