5 lucruri surprinzătoare despre fraudele online din 2026
Cât este de mare piața fraudelor?
În anul trecut, actorii malițiosi au strâns pe scară mondială o sumă impresionantă de 442 de miliarde de dolari prin activități illegale – o cifră care se apropie pericolos de PIB-ul unei națiuni puternică. Datele provin din studioul Global Scam Intelligence, elaborat de specialiștii de la Bitdefender, și oferă o imagine detaliată a modului în care funcționează astăzi lumea atacurilor în mediul virtual, de la caracteristicile veridice ale perpetratorilor până la sensibilitatea crescută a tinerilor față de manipulare.
Acest material face parte din seria „Pe firul țepei”, produsă în colaborare între platforma start-up. ro și compania de securitate Bitdefender.
Cât este de mare piața fraudelor? Conform raportului, în 2025, hackerii au colectat exact 442.000.000.000 de dolari provenind de la corporații, individui și instituții statale, distribuite pe toată globul.
Pentru a înțelege scară, PIB-ul României în acelasi an a fost estimat la circa 423 de miliarde de dolari – suma extorsă de atacatori este aproape identică cu valoarea economică unei mari economii din grupul G20.
De asemenea, circa 14,3% din populația mondială – adică un om din șapte – a fost confrontat cu cel puțin un incident de securitate informațională. Numărul de mesaje pericolose, inclusiv linkuri infectate și SMS-uri falsificate, trimise în cursul unui an, se numără în miliarde, demonstrând o amplitudine alarmantă a fenomenului.
De ce sunt mai vulnerabili tinerii?
Contracredinței comune, tinerii nu sunt mai greu de înșelat – au devenit, de fapt, două ori mai susceptibili să devină victime ale unei fraze decât persoanele mai bătrâni.
Datele Bitdefender arată că persoanele dintre 18 și 30 ani tind să fie mai impulsivi, să facă mai multe tranzacții online și să fie mai des expuși la mesaje ne solicitée.
În contrast, persoanele în vârstă sunt de obicei mai prudente, limitează cumpărăturile pe internet și verifică cu mai mare atenție tranzacțiile financiare.
Criminarii au ajustat strategiile lor, țintește explicit demografia tineră: mutând tehnici clasice de scam – așa cum este mesajul „prinț nigerian” – de la posta electronică către rețelele de socializare, unde acești utilizatori petrec mult timp.
De asemenea, industria jocurilor video, cu microplățile ei în creștere
De asemenea, industria jocurilor video, cu microplățile ei în creștere, a devenit un teren favorit pentru distribuirea de linkuri falsi care promet acces gratuit la versiuni complete ale titlurilor așteptate, ducând utilizatorii neprezușiți pe site-uri pericolose.
Cum arată de fapt un hacker astăzi? Stereotipul unui individ izolat, în hanorac, lucruind în întunecul unei cameri, nu mai reflectă realitatea. Conform analizelor Bitdefender, rețelele de fraudă funcționează acum ca unele afaceri bine structurate: cu ierarhii clare, programe de lucru fixe, departamente de marketing, conducători de proiect și metri de performanță.
Activitatea acestor grupuri este mai intensă în zilele de săptămână – mai precis între marți și joi – și scăzută în weekend, un ritm care sugerează respectarea unui program de birou convencional.
Un exemplu concret din 2024 a fost descoperirea unui call center din Chișinău unde 24 de persoane au fost prinși de poliție pentru că rulau scheme bazate pe tehnologia deepfake.
Ele foloseau imagini alterate ale personalităților cunoscute pentru a convinci victimele să investească în proiecte fictive.
Deosebit de interesant a fost descoperirea că procesul de angajare includea aplicarea unui detector de minciuni, scopul fiind eliminarea riscului de infiltrări de poliști sub acoperire.
Ce rol are WhatsApp Business în fraude? Printre toate vectorii de atac utilizati, acest canal a înregistrat cea mai mare rată de creștere. Studiile indică că 60% dintre mesajele identificate ca periculoase trimise prin WhatsApp provin de conturi de afaceri, care, de regulă, au fost compromis de la entități legitime.
Odată ce atacatorii luă controlul unui astfel de cont, exploată lista de contacte existente pentru a mesajează persoanele care au încredere în brandul sau persoana respectivă.
Un schemă frecventă în acest context este campania „Votează pentru copilul meu”, în care victimă primește o notificare că un copil a fost înscris la un concurs și are nevoie de un vot de susținere.
Cererea pare inofensivă, dar, în momentul în care utilizatorul transmitte codul de verificare primit prin SMS, atacatorii reușesc să-și aproprie contul personal.